1.1 Rela?iile din industrie �n cadrul European

Comunicatul (COM(2002) 341) din 26.06.2002 al Comisiei Europene, intitulat �Dialogul social european, for?a de modernizare ?i de schimbare�, subliniaz? ?i recunoa?te dialogul social ca fiind baza rela?iilor colective din industrie �n Europa.

�n Comunicatul (COM(2004) 557) din 12.08.2004, intitulat �Parteneriatul pentru schimbare �ntr-o Europ? extins? � �mbun?t??irea contribu?iei dialogului social european�, Comisia European? define?te o schem? a ini?iativelor de dialog social la nivelul Europei, f?c�nd distinc?ie �ntre:

-�� Acordurile implementate �n conformitate cu Articolul 139 (�n prezent Articolul 155) al Tratatului cu privire la func?ionare Uniunii Europene (TFEU);

-�� Textile orientate c?tre proces: cadrele de ac?iune, ghiduri ?i coduri etice ?i orient?ri ale politicii;

-�� P?reri, declara?ii ?i instrumente mixte;

-�� Texte procedurale ce prev?d regulile pentru dialogul bipartit �ntre p?r?i ?i regulile de procedurale pentru comitetele sectorial de dialog social;

-�� Rapoarte cu privire la stadiul implement?rii ?i raportarea a?a-numitelor �texte de nou? genera?ie�[1].

�n ultimii zece ani, au ap?rut mai multe ini?iative de dialog social, care abordeaz? ?i acoper? subiecte cum ar fi cre?terea economic?, calitatea muncii, noile tehnologii, educa?ia ?i formarea profesional?, flexicuritatea, anticiparea schimb?rilor ?i restructurarea, schimb?rile demografice, condi?iile de lucru, s?n?tate ?i siguran??, egalitatea dintre sexe ?i responsabilitatea social? a corpora?iilor.

Din acest punct de vedere, se face o distinc?ie major? �ntre diferitele ini?iative – cea dintre dialogul social din cadrul industriei (implic�nd industrii diferite ?i organismele sociale aferente din partea patronatelor ?i din partea sindicatelor) ?i acordurile de dialog social (implic�nd patronate ?i sindicate specifice unui sector), iar din punct de vedere al num?rului ?i tipului de actori implica?i o alt? clasificare este posibil? �ntre ini?iative de dialog social tripartite (implic�nd reprezentan?i ai patronatelor, sindicatelor ?i institu?iilor).

Num?rul acordurilor cadru transna?ionale semnate �n ultimii ani, at�t la nivel global, c�t ?i la nivel European, a �nceput s? creasc? de la �nceputul primilor ani ai noului mileniu, ?i se poate face o nou? distinc?ie �ntre Acordurile cadru interna?ionale (IFA) ?i Acordurile cadru europene (EFA). Conform Dic?ionarului de Rela?ii Industriale Europene[2], termenul Acord Cadru Interna?ional a fost adoptat pentru a se face o distinc?ie clar? �ntre acordurile negociate ?i codurile de etic? voluntare, �n majoritate referitoare la aspecte de Responsabilitate Social? a Corpora?iilor (RSC). �n timp ce codurile de etic? reprezint? ini?iative unilaterale, negocierea IFA poate fi perceput? ca demararea procedurii de negociere la nivel transna?ional, deoarece prin defini?ie ele sunt contracte bilaterale ce privesc compania �ncheiate de Federa?iile Globale ale Sindicatelor (GUFs) ?i conducerea central?. IFA se aplic? la nivel global ?i sunt semnate de Federa?iile Europene din Industrie (EIF), Consiliile Europene de Lucru (EWC) ?i/sau sindicate na?ionale ?i conducerea central?.

�n plus fa?? de aceast? distinc?ie �geografic?�, se mai face o diferen?iere �ntre IFA ?i EFA: primele au �n general de-a face cu un num?r limitat de aspecte cheie ale ILO cu scopul de a asigura drepturi fundamentale, �n mod normal recunosc�nd standardele de lucru de baz? ale ILO �n toate punctele de lucru ale companiei ?i stabilind o rela?ie formal? �ntre corpora?ie ?i sindicat. Ele sunt �ncheiate de obicei �n contextul ini?iativelor de Responsabilitate Social? a Corpora?iilor ca alternativ? sau �n completarea codurilor unilaterale de etic? unilaterale, �n timp ce a doua categorie, a?a cum se descrie mai �n detaliu �n urm?toarele paragrafe, se axeaz? pe o gam? mai larg? de subiecte[3].

�n iulie 2007, Comisia European? a �nregistrat 147 ini?iative transna?ionale[4], majoritatea lor fiind �ncheiat dup? 2000. Lista acordurilor transna?ionale ce cuprinde acoperirea lor geografic?, obiectul principal ?i semnatari, precum ?i companiile implicate (?ara unde sunt �nregistrate, sectorul ?i num?rul de personal) a fost analizat? de c?tre UE ?i a fost raportat? o sintez? sub forma graficelor ?i tabelelor de mai jos.

Graficul 1 � Num?rul de ini?iative transna?ionale �ncheiate �n perioada 1998-2007

Sursa: Maparea EU 2008 a acordurilor transna?ionale negociate la nivel de corpora?ie. 2007

Danone �n 1988 a semnat primul acord transna?ional, dar din anul 2000 num?rul companiilor care au �ncheiat ini?iative similare a crescut dramatic, iar numeroase companii au semnat texte mixte cu privire la drepturile fundamentale ?i responsabilitate social? cu perspectiv? global?, altele cu o gam? de aplicare european? mai specific?, iar un num?r redus de acorduri au un scop ?i domeniu de aplicare mixte.

Cele 147 de texte transna?ionale �nregistrate au fost �ncheiat �n 89 de companii, cu un num?r total de angaja?i de aproximativ 7,5 milioane de angaja?i. Cele 42 de companii �n care au fost �nregistrate textele transna?ionale �europene� ?i �combinate� au un num?r de 4,4 milioane de angaja?i.

Procesul de semnare a acordurilor de dialog social pentru a stabili o disciplin? �n rela?iile industriale pare a fi �n mare parte o atitudine condus? de Europa: din 89 de companii implicate �n textile �nregistrate, 75 au sediul �n Zon? Economic? European?. Chiar ?i textele globale sunt adesea negociate cu corpora?ii multina?ionale cu sediul �n Europa ?i implic? organisme europene de reprezentare a angaja?ilor. �n plus, este interesat de observat c? 4 din 6 companii americane incluse �n studiu au �ncheiat 15 acorduri transna?ionale ce se refer? strict la Europa.

Graficul 2 � Originea companiilor implicate �n acorduri transna?ionale

Sursa: Maparea EU 2008 a acordurilor transna?ionale negociate la nivel de corpora?ie. 2007

�n ceea ce prive?te sectoarele �n care s-au derulat aceste ini?iative, sectorul metalurgic, finan?ele ?i sectorul alimentar reprezint? marea parte a acordurilor transna?ionale �nregistrate, urmate de companii din domeniile energiei, chimiei, construc?iilor ?i transporturilor. Sectorul metalurgic a fost, de asemenea, principalul ini?iator de acorduri cu acoperire global?, �mpreun? cu sectoarele construc?iilor, utilit??ilor, telecomunica?iilor, �mbutelierii, produc?iei h�rtiei ?i �altor servicii.

Graficul 3 � Sectoarele implicate �n acorduri transna?ionale

Sursa: Maparea EU 2008 a acordurilor transna?ionale negociate la nivel de corpora?ie. 2007

�n ceea ce prive?te tema acordurilor, este interesant de observat faptul c? ini?iativele globale se axeaz? �n marea majoritate pe drepturile fundamentale sau abordeaz? diferite aspecte ale RSC, �n timp ce, pe de alt? parte, textele care acoper? zona Europei sunt mai interesate de a acoperi parteneriate care au de-a face cu restructur?ri, reorganizare ?i m?suri anticipative.

Graficul 4 � Temele acordurilor transna?ionale

Sursa: Maparea EU 2008 a acordurilor transna?ionale negociate la nivel de corpora?ie. 2007

Mai multe date sugereaz? c? mai mult de 60% din textile mixte dintre Consiliile Europene de Lucru ?i conducere abordeaz? s?n?tatea ?i siguran?a, ?i mai mult de 40% promovarea egalit??ii, iar aproape toate acordurile care se concentreaz? mai pe larg pe politica de RSC ?i resurse umane includ prevederi cu privire la egalitatea de ?anse ?i s?n?tate & siguran??[5].

1.2 Rela?iile din industrie din perspectiva social? a corpora?iilor

Un raport recent lansat �n 2009 de c?tre Funda?ia European? pentru �mbun?t??irea condi?iilor de via?? ?i munc? (Eurofound), intitulat �Acorduri cadru europene ?i interna?ionale: Experien?e practice ?i abord?ri strategice�[6] ofer? dovezi c? apari?ia �n cre?tere a Acordurilor cadru europene ?i interna?ionale sprijin? promovarea ?i r?sp�ndirea RSC. Acest raport sus?ine c? asemenea acorduri sunt considerate de c?tre conducere ca parte integral? a bunelor practici� de RSC[7].

Raportul sus?ine c? �ncheierea de acorduri transna?ionale pe dialog social ?i rela?iile din industrie ce privesc aspectele de RSC pot ajuta companiile s? urm?reasc? anumite rezultate pozitive, cum ar fi:

-�� Promovarea publicit??ii pozitive;

-�� Stabilirea de platforme formale ?i constructive de dialog social cu angaja?ii ?i reprezentan?ii acestora care s? faciliteze implementarea cooperativ? a ini?iativelor de restructurare, de exemplu; ?i

-�� Adoptarea unei atitudini de �management al riscului� pentru a aborda pericolele ?i riscurile poten?iale ale transparen?ei ?i faptul c? deciziile managementului local nu prevaleaz? ?i nu submineaz? obiectivele ?i strategiile de RCS.

Unul dintre factorii principali care au contribuit la deschiderea ar?tat? de mai multe companii transna?ionale ?i multina?ionale fa?? de sindicat pentru a negocia contracte interna?ionale �n ultimii ani a fost interesul �n cre?tere de a examina ?i analiza ac?iunile, ini?iativele ?i politicile companiilor globale, ca rezultat al unei atitudini publice �n cre?tere fa?? de comportamentul companiilor globale, ?i ca rezultat al unei atitudini publice �n cre?tere fa?? de comportamentul companiilor globale ?i campanile consumatorilor ?i ONG-urilor care au avut ca ?int? companii cu m?rci cunoscute (mai ales �n sectoarele textilelor, �nc?l??mintei ?i comer?ului cu am?nuntul) cu privire la condi?ii inumane de lucru �n cadrul lan?ului de furnizare ?i desfacere. Drept urmare, a reie?it importan?a unui business case pe Responsabilitate Social? a Corpora?iilor.

Pentru companii, avantajele poten?iale ale acordurilor transna?ionale sunt, de fapt, strategice deoarece ele pot oferi un instrument de abordare a temerilor sociale �n cre?tere ale angaja?ilor, consumatorilor ?i investitorilor. �n mai multe cazuri, acest lucru �nseamn? implicarea partenerilor de afaceri de-a lungul lan?ului de furnizare ?i distribu?ie pentru a se asigura un sprijin mai robust ?i adecvat pentru politicile RSC.

Pe de alt? parte, asemenea acorduri pot ajuta sindicate s? �umple golul� dintre mediul na?ional ?i pie?ele globale mult mai largi unde func?ioneaz? companiile transna?ionale ?i multina?ionale, �n aceast? er? a globaliz?rii, ?i pentru a facilita introducerea de politici ?i abord?ri transna?ionale evit�nd procese cronofage ale negocierii ?i acordurilor paralele �n fiecare ?ar?. �n plus, este important de notat faptul c? sindicatele au primit bine aceast? nou? genera?ie de acorduri deoarece aceste noi coduri contribuie la �mbun?t??irea recunoa?terii de c?tre companiile transna?ionale a responsabilit??ii lor fa?? de practicile de lucru la nivel interna?ional ?i fa?? de practicile de lucru ale furnizorilor ?i subcontractorilor lor din lan?ul de desfacere ?i aprovizionare.

�n ceea ce prive?te tipologia aspectelor de RSC acoperite, chiar dac? spectrul ini?iativelor din acordurile cadru analizate de Eurofound �n 2009 are la baz? programe diferite, par a ie?i �n eviden?? dou? domenii specifice de interven?ie

-�� Primul, ce include ini?iative voluntare ale companiilor care trec de limitele legale �n domeniile social, economic ?i de mediu;

-�� Al doilea, care consider? RSC ca aspect central al activit??ilor ?i al implic?rii factorilor.

1.3 Ini?iativele de rela?ii industriale �n sectorul cimentului

Una dintre ele mai importante ini?iative de dialog social din domeniul rela?iilor din industrie este reprezentat? de Re?eaua European? pentru Siliciu (NEPSI), o re?ea ce reprezint? 15 sectoare din industrie, cu mai mult de 2 milioane de angaja?i ?i o cifr? de afaceri de peste 250 de milioane de euro; Cembureau este unul dintre membrii re?elei ?i reprezint? industria cimentului.

Pe 26.04.2006, asocia?iile sectoriale au semnat “Acordul cu privire la protejarea s?n?t??ii lucr?torilor prin buna manipulare ?i utilizare a siliciului cristalin ?i al produselor care �l includ”; un Grup de Conducere a preluat responsabilitatea redact?rii Acordului ?i a discut?rii aspectelor politice, ?i un Grup Tehnic de Lucru (format din produc?tori ?i consumatori ai produselor ?i materialelor care con?in siliciu cristalin) ?i-a asumat redactarea anexelor tehnice la acest Acord.

Acordul face sugestii procedurale importante pentru evaluarea riscului expunerilor poten?iale la siliciu cristalin la locul de munc?, care trebuie utilizate �n mod regulat pentru asigurarea �mbun?t??irii continue. Instrumentul principal pentru monitorizarea aplica?iei este reprezentat de raportarea efectuat? la fiecare doi ani (�ncep�nd cu 2008) de la nivelul unei singure loca?ii ?i p�n? la nivelul sectorului �n Europa.

[2] http://www.eurofound.europa.eu/areas/industrialrelations/dictionary/

[3] Funda?ia European? pentru �mbun?t??irea Condi?iilor de Via?? ?i de Munc?, 2009, Acordurile cadru europene ?i interna?ionale: Experien?e practice ?i abord?ri strategice

[4] Idem

[5] Directoratul General Ocuparea For?ei de Munc?, Afaceri Sociale ?i Oportunit??i Egale, Dialogul Social, Drepturile Sociale, Condi?iile de Munc? ?i Adaptarea la Schimb?ri, Bruxelles 2.07.2008 Maparea acordurilor transna?ionale negociate la nivel de corpora?ie

[6] Funda?ia European? pentru �mbun?t??irea Condi?iilor de Via?? ?i de Munc?, 2009, Acordurile cadru europene ?i interna?ionale: Experien?e practice ?i abord?ri strategice

[7] Vezi, de asemenea, www.eurofound.eu