Dialogul Social

  1. I. DIALOGUL SOCIAL

În ultimii zece ani au apărut o serie de iniţiative privind dialogul social, abordând şi acoperind subiecte cum ar fi creşterea economică, calitatea muncii, noua tehnologie, educaţia şi formarea profesională, flexicuritatea, anticiparea schimbărilor şi restructurărilor, schimbările demografice, condiţiile de muncă, sănătate şi siguranţă, egalitatea de sexe şi responsabilitatea socială corporativă.

Numărul tot mai mare de acorduri-cadru transnaţionale, semnate în ultimii ani, atât la nivel mondial cât şi european, a început să crească încă din primii ani ai noului mileniu şi susţine promovarea şi pe scară largă a CSR.

I.1. COMUNICAREA ŞI IMPLICAREA ACŢIONARILOR LOCALI

Comunicarea şi implicarea părţilor interesate sunt deosebit de relevante pentru companiile din sectorul cimentului, luând în considerare impactul puternic pe care acestea le-ar putea provoca în timpul punerii în aplicare a activităţilor lor. O bună strategie de comunicare permite companiilor să identifice problemele părţilor interesate cu privire la o anumită instalaţie, şi, în consecinţă, să evite eventualele costuri legate de posibilele acţiuni ale părţilor interesate împotriva companiei (ex., afectarea imaginii companiei prin intermediul unei campanii mass-media, oprirea autorizaţiilor de exploatare, darea în judecată a companiei), care adesea depăşeşte costurile de realizare.

Capacitatea de a anticipa şi de a satisface nevoile clienţilor şi părţilor interesate este fundamentală pentru dobândirea “autorizaţiei de exploatare” într-o comunitate specifică.

Coaliţia internaţională Cement Sustainability Initiative (CSI) a publicat un ghid intitulat “Ghidul de comunicare şi implicarea părţilor interesate privind instalaţiile de ciment” (Este disponibil la următorul link: http://www.wbcsd.org/web/projects/cement/tf6/stakeholder_guide.pdf) cu scopul de a oferi sugestii utile pentru companiile de ciment privind o bună strategie de comunicare. Comunicarea şi implicarea părţilor interesate ar trebui să existe ca parte din activitatea normală a unei fabrici şi trebuie să fie evidenţiate (şi, adesea, ajustate ), atunci când este analizată o decizie majoră sau în vremuri de criză.

Ghidul oferă indicaţii privind comunicarea de bază şi principiile de implicare a părţilor interesate, în special:

•             Ce societăţile ar trebui să se implice;

•             de ce companiile ar trebui să comunice şi să implice părţile interesate;

•             Care este mesajul de dezvoltare durabilă;

•             Ce feedback doresc companiile de la părţile interesate şi ce feedback doresc să-l acorde societăţilor;

•             Unde companiile ar trebui să comunice şi să implice părţile interesate;

•             Modul în care companiile asigură comunicarea şi implicarea părţilor interesate, precizând procesele şi instrumentele.

Apoi, prezintă instrumentele specifice pentru punerea în aplicare a unui program de comunicare globală şi un set de scenarii privind schimbările în care o instalaţie trebuie să-şi intensifice nivelul de comunicare şi programul de implicare a părţilor interesate.

În conformitate cu ceea ce afirmă ghidul, un program de comunicare externă la un standard de calitate ridicat poate ajuta companiile:

•             să sporească reputaţia unei companii faţă de părţile interesate externe;

•             să implice şi să consolideze relaţiile cu părţile interesate specifice;

•             să ofere părţilor interesate dovada credibila a viziunii unei companii şi valorilor acesteia;

•             să furnizeze dovezi clare de performanţă privind obiectivele;

•             să îmbunătăţească gestionarea performanţei acestora;

•             să promoveze implicarea şi coeziunea părţilor interesate interne, în special angajaţii.

Există, de asemenea, riscuri şi costuri asociate privind neimplicarea părţilor interesate locale şi nerealizarea unei bune comunicări, inclusiv:

•             creşterea răspunderii potenţiale a unei companii;

•             Creşterea costurilor de capital ale unei societăţi;

•             Dificultatea de a primi autorizaţiile necesare şi astfel pierderi de bani;

•             pierderea personalului care va lucra mai degrabă pentru o companie care angajează în mod activ părţile interesate şi este un bun cetăţean corporativ.

Acest ghid oferă, de asemenea, unele sugestii generale în definirea unei comunicări:

•             comunicarea cu părţile interesate privind deciziile pe care le au în vedere şi deschiderea la sugestiile acestora;

•             Onestitate privind interesul legat de problemele părţilor interesate şi preocupările legate de fabrică;

•             Evitarea promisiunilor care nu pot fi respectate şi furnizarea unor dovezi credibile de performanţă privind viziunea companiei şi valorile acesteia;

•             investirea în comunitatea prin petrecerea timpului pentru a înţelege problemele şi preocupările comunităţii, susţinerea programelor comunitare şi îmbunătăţirea gradului de conştientizare al companiei privind comunitatea;

•             Utilizarea planului de comunicare ca un instrument de management atât pentru îmbunătăţirea continuă cât şi a relaţiei lor cu comunitatea pe baza răspunsurilor părţilor interesate.

I. 2. EXEMPLE DE STRATEGII BUNE DE COMUNICARE

A. ANGAJAŢII CA AMBASADOR AL VALORILOR COMPANIEI: CAZUL CIMPOR

Strategia de comunicare Cimpor se bazează pe considerarea angajaţilor ca “ambasadori” ai valorilor şi activităţilor companiei în comunităţile şi consiliile locale. Prezenţa salariaţilor Cimpor în aceste consilii facilitează discuţiile; în cazul în care comunitatea are suspiciuni cu privire la operaţiunile fabricii sau alte probleme, deoarece reprezentanţii aleşi vorbesc în mod direct şi informal cu directorii fabricii. Compania încurajează, de asemenea, participarea angajaţilor săi în prezentări, conferinţe, şi seminarii privind industria cimentului.

La nivel local, directorii fabricilor Cimpor se întâlnesc în mod regulat cu oficialii aleşi şi asociaţiile pentru a aborda problemele comunităţii, cum ar fi calitatea aerului în mediul urban, zgomotul emis de operaţiunile companiei, probleme de muncă, şi de trafic în apropierea fabricilor, şi pentru a discuta despre activităţile fabricii. În funcţie de necesităţi, directorii răspund punctual primăriilor şi consiliilor cu privire la probleme cum ar fi mici accidente de emisii şi exploatare a carierei, care sunt ridicate de cetăţeni şi grupurile de interes public.

B. REPREZENTANŢII COMPANIEI CA MEMBRU AL CONSILIILOR LOCALE ALE COMUNITĂŢII: CAZUL CORPORAŢIEI LAFARGE.

Un alt exemplu similar este fabrica Lafarge Corporation din Paulding, Ohio , care, la jumătatea anilor 1990, obţine autorizaţia de a arde deşeuri periculoase ca şi combustibil alternativ. Compania a angajat un specialist în comunicare, care s-a mutat la Paulding şi a devenit foarte activ în  cadrul comunităţii, nu numai lucrând intens cu mass-media şi publicul, ci, şi devenind membru al consiliului Spitalului din Paulding, Camera de Comerţ, asociaţia locală a studenţilor Universităţii de Stat Ohio, şi bisericii locale. Ca urmare, oamenii din comunitate au reuşit să aibă încredere că ceea ce se spune este credibil. Compania a difuzat, de asemenea, informaţii privind autorizaţia prin radio, ziare şi o listă de corespondenţă.

În plus, fabrica a organizat un sistem de legătură cu comunitatea, şi a angajat un intermediar independent care să realizeze aceste legături; acesta a fost autorizat de către companie să se întâlnească cel puţin o dată cu comunitatea fără participarea reprezentanţilor societăţii. Aceste întâlniri au fost utile pentru companiei pentru a se informa cu privire la preocuparea majoră a comunităţii: cancerul.

Ca răspuns, compania a sponsorizat un forum pentru comunitate cu directorul Sistemului

de supraveghere a incidentelor din cadrul Ministerului Sănătăţii din Ohio, prin care compania şi-a exprimat dorinţa de a se angaja independent, din surse terţe de informaţii pe teme de interes pentru comunitate.

C. REPREZENTANŢII COMPANIEI CA MEMBRU AL CONSILIILOR LOCALE ALE COMUNITĂŢII: CAZUL CORPORAŢIEI DE CIMENT TAIHEIYO

Taiheiyo Ciment Corporation, a propus construirea unei noi fabrici de ciment care să utilizeze ca materie primă cenuşa din deşeurile municipale incinerate, în special în fabrica pentru Ichihara City, prefectura Chiba. Legea privind standardele de construcţii acordă administraţiei publice locale autoritatea de a aproba construirea de instalaţii speciale, cum ar fi incineratoare. Înainte stabilirii site-ul fabricii de ciment, urmând recomandările prefecturii şi preşedinţilor oraşelor vecine, compania a realizat trei întâlniri pentru locuitorii din cele cinci oraşe principale din jurul locaţiei, şi a distribuit broşuri şi pliante pentru informarea cetăţenilor cu privire la întrunirile publice. Participanţii au inclus membrii comunităţii, membrii grupurilor de lobby ai comunităţii, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi a mass-mediei locale şi naţionale, precum şi personalul administraţiei locale. Evenimentele au fost un prilej pentru dezbaterea problemei părţilor interesate locale cu privire la transportul cenuşii obţinute la incinerator la site-ul proiectului, în special cu privire la politicile de asigurare a transportului în condiţii de siguranţă şi cu privire la procedurile de urgenţă în caz de accident, motivele pentru selectarea locaţiei preferate şi revizuirea proiectului de către administraţia publică locală.

Ca răspuns la preocupările părţilor interesate, a fost efectuată o analiză a riscului, şi au fost modificate politicile şi procedurile de siguranţă. Companiile au simţit că au trebuit să facă un compromis şi să accepte o schimbare privind locaţiile propuse de construcţie, şi au decis să mute locaţia într-un parc industrial intr-o zonă nerezidenţială; ca urmare, cele mai multe opoziţii s-au încheiat şi au obţinut aprobarea finală pentru construirea fabricii.

La jumătatea anilor 1990, guvernul provincial a desemnat ca arie naturală sursa de siliciu a Lafarge pentru fabrica sa din Exshaw lângă Banff, în Canada, iar guvernul provincial a invitat Lafarge să ia parte la Grupul de lucru privind zona naturală Yamnuska pentru a discuta viitorul carierei.

Ca răspuns la sugestiile diferiţilor participanţi în grupul de lucru, Lafarge a convenit să pună în aplicare următoarele măsuri:

•             îndepărtarea recipientelor de sticlă reciclată din regiunea înconjurătoare, inclusiv Parcul Naţional Banff, pentru completarea minelor de siliciu Lafarge din carieră în zona naturală. Această măsură oferă companiei posibilitatea de a-şi afişa sigla pe recipientele de sticlă de reciclare în întreaga regiune şi de a oferi un serviciu public;

•             acordul de limitare a traficului de vehicule în jurul carierei, şi limitarea operaţiunilor miniere în cele mai reci luni ale anului atunci când puţin oamenii se bucură de zona naturală;

•             Ajutor privind elaborarea unui plan de administrare a zonei naturale;

•             asigurarea, cu ajutorul unui expert, a faptului că această carieră Mt. Yamnuska era singura sursă de siliciu de înaltă calitate fezabilă din punct de vedere economic disponibilă fabricii Lafarge din Exshaw.

În 1997, grupul de lucru a ajuns la un acord că Lafarge ar putea continua să exploateze cariera în zona naturală.

D. REPREZENTANŢII COMPANIEI CA MEMBRI AI CONSILIILOR COMUNITARE LOCALE: CAZUL COMPANIEI ALSONS CEMENT CORPORATION.

După inundaţiile din decembrie 1999, Alsons Cement Corporation (ACC) a menţinut relaţiile bune cu Lugait, comunitatea din Insulele Filipine în care compania funcţionează; înainte de inundaţie, relaţia era similară unei relaţii contradictorii, din cauza lipsei anterioare de concentrare a companiei pe responsabilităţile sale sociale şi de mediu.

În timpul inundaţiilor, compania a răspuns imediat cu alimente, medicamente, repararea infrastructurii şi alte forme de sprijin comunitar, prin intermediul unui comitet comun de relaţii comunitare, format din reprezentanţi ai companiei, autorităţile locale şi organizaţiile non-guvernamentale. Comitetul a subliniat nevoile, problemele şi preocupările comunităţii şi serveşte ca un element de rezonanţă al companiei în realizarea programelor care afectează comunitatea.

Ca rezultat al planificării comisiei şi a îmbunătăţirii relaţiilor în cadrul comunităţii, în anul 2000 compania a iniţiat o serie de programe în colaborare cu comunitatea, inclusiv

•             asistenţă imediată, inclusiv servicii medicale şi de sănătate, pentru victimele inundaţiilor;

•             program pentru construirea de şcoli şi programe de burse de studii;

•             infrastructură şi servicii sociale, inclusiv construirea şi întreţinerea locuinţelor, sisteme de apă şi de infrastructură rutieră.

E. MONITORIZAREA NIVELULUI DE IMPLICARE A COMUNITĂŢII: CAZUL CIMPOR

http://www.cimpor.pt/artigo.aspx?cntx=hZTt1Oy8NR8ItlSo9adYdmwukzXeeVNypuHP%2Fj0axrz7gC8k%2Bv2hfcu7syZnE6av

Un exemplu mai recent al strategiei de implicare a părţilor interesate este dată de experienţa companiei Cimpor. Compania acordă o atenţie deosebită implicării acţionarilor. Acesta a definit o hartă a acţionarilor, precum şi strategia de comunicare şi aspectele critice de interes pentru fiecare dintre părţi.

În ceea ce priveşte organizaţiile non-guvernamentale, societatea îi implică în probleme specifice pentru fiecare regiune şi în diferite tipuri de parteneriat (de exemplu dezvoltarea social-economică, de mediu, biodiversitate, HIV / SIDA, malarie şi alte măsuri de bază de îngrijire a sănătăţii, evaluări ale sănătăţii, educaţie, locuinţe, apă potabilă pentru populaţia din jur şi aşa mai departe). Câteva exemple recente sunt: Ezemvelo KZN Wildlife, Organic Farms Group, Ecosida, Kerkenes Eco-Center.

În 2004, grupul CIMPOR a stabilit obiectivul de a asigura faptul că 90% din unităţile sale operative deţin un plan pentru implicarea curentă în viaţa  comunităţilor locale şi a altor acţionari până la sfârşitul anului 2009 şi să se atingă 100% la sfârşitul anului 2010.

CIMPOR utilizează un formular pentru a măsura nivelul de angajament şi progresele respective într-un mod mai oficial. Formularul defineşte cerinţele minime ale programelor de implicare a acţionarilor la nivel locale şi permite fiecărei unităţi de operare să efectueze o auto-evaluare a gradului său actual de implicare, prin intermediul a 10 parametri evaluaţi în funcţie de trei scoruri diferite, şi să ia măsurile corective necesare pe baza rezultatului obţinut, pentru a îmbunătăţi nivelul de interacţiune.

În plus, unele unităţi operative ale grupului efectuează în mod periodic un studiu de impact al companiei asupra societăţii, adresat reprezentanţilor comunităţii în cauză, care permite aflarea unor informaţii suplimentare despre impactul economic, social şi de mediu al activităţii companiei asupra mediului extern, permiţându-ne să monitorizăm continuu dezvoltarea proprie, să menţinem un dialog productiv cu alte entităţi şi să evităm punerea în aplicare a oricăror măsuri corective necesare.

Alte iniţiative dezvoltate de compania Cimpor sunt “Uşile deschise” (Open Doors), donarea de echipamente către spitale, sponsorizare pentru restaurarea şi conservarea operelor de artă.

I. 3. SPRIJINIREA PROGRAMELOR COMUNITARE

Activităţile de comunicare şi de implicare nu sunt singurele practici puse în aplicare de către companiile de ciment pentru comunitatea locală în care îşi desfăşoară activitatea. Una dintre cele mai utilizate practici este susţinerea programelor comunitare şi ne propunem să vă oferim câteva exemple relevante.

A. PROGRAMUL TITAN

http://www.titan.gr/en/corporate-social-responsibility/stakeholders_forum/

În anul 2009, Titan a lansat o nouă iniţiativă în Egipt, în cooperare cu programul alimentar mondial ONU în Egipt, în regiunea din apropierea oraşului Beni Suef de lângă Cairo, una dintre cele mai sărace din ţară.

Iniţiativa este caracterizată de o abordare inovativă, aceasta îşi propune să “adopte” 2019 copii şi familiile lor din regiune, oferind stimulente pentru menţinerea copiilor la şcoală şi pentru a primi o educaţie în loc de a părăsi şcoala timpuriu, pentru locul de muncă şi pentru a sprijini familiile lor.

Pe tot parcursul anului şcolar 2009-2010, copiilor care frecventează cursurile le sunt oferite zilnic o masă nutriţională specială, concepută pentru a acoperi 25% din nevoile lor nutriţionale de zi cu zi; atunci când copiii participă 80% din zile de şcoală lunar, familiilor lor le sunt oferite 10 kilograme de orez, care este considerat echivalentul a 15% din nevoile de nutriţie lunare ale unei familii.

Programul este implementat în cooperare cu ONG-urile locale şi cu angajaţii TITAN care participă ca voluntari la livrarea mărfurilor către familiile implicate.

Mai mult decât atât, Titan a procedat la organizarea primului forumului al acţionarilor “. Primul forum al părţilor interesate care va avea loc la nivel naţional a fost pus în scenă de către Titan vineri, 17 octombrie 2008, la uzina Kamari; participanţii care au luat parte la forum au inclus clienţi, angajaţi, furnizori şi acţionari – precum şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai societăţii civile şi ai comunităţii academice. La 1 martie 2010 au fost ţinute încă două forumuri ale acţionarilor – la unităţile TITAN din Elefsina şi Kamari.

B. PROGRAMUL CIMPOR

http://www.cimpor.pt/artigo.aspx?cntx=hZTt1Oy8NR8ItlSo9adYdmwukzXeeVNypuHP%2Fj0axrz7gC8k%2Bv2hfcu7syZnE6av

În scopul de a întări relaţiile cu comunităţile în care operează unităţile de producţie, Cimpor construieşte şi menţine centre de servicii sociale pentru uz public. În plus, de exemplu în Brazilia, societatea a furnizat terenuri pentru construcţii şi ciment pentru a ajuta angajaţii să construiască propriile case. Compania a sponsorizat, de asemenea, un program de finanţare pentru construcţii de case. Compania a construit mai multe drumuri publice din apropierea locaţiilor societăţii din Brazilia. Compania investeşte în infrastructură pentru a reduce impactul transportului şi al traficului asociate cu unităţile sale.

C. FUNDAŢIA HOLCIM PENTRU SUSTENABILITATEA CONSTRUCŢIILOR

http://www.holcimfoundation.org/T155/holcim_forum.htm

În 2003, Holcim SRL a lansat Fundaţia Holcim pentru Construcţii Durabile, care este susţinută de Holcim SRL, dar este independentă de interesele sale comerciale. Scopurile fundaţiei sunt de a consolida conştientizarea publicului cu privire la rolul important în societate pe care arhitectura, ingineria, construcţiile le au la realizarea unui viitor mai sănătos şi mai durabil.

Mai mult, activităţile fundaţiei se concentreze pe domeniile următoare de intervenţie:

•             Inovare şi transferabilitate – Progres

•             Standarde etice şi de echitate socială – Oameni

•             Calitatea şi eficienţa resurselor de mediu – Planetă

•             Performanţă economică şi compatibilitate – Prosperitate

•             Impactul contextual şi estetic – Competenţă

I. 4. ALTE CONTEXTE PENTRU DIALOGUL SOCIAL

A. REŢEAUA EUROPEANĂ PENTRU SILICIU

http://www.nepsi.eu/

În ceea ce priveşte sectorul cimentului, una dintre cele mai inovatoare iniţiative de dialog social în domeniul relaţiilor industriale este reprezentată de Reţeaua europeană pentru Siliciu (NEPSI), care reprezintă o reţea de 15 domenii industriale; Cembureau este unul dintre membrii reţelei şi reprezintă industria cimentului. La 25 aprilie 2006, asociaţiile sectoriale implicate de dialog social au semnat “Acordul privind protecţia sănătăţii lucrătorilor” privind manipularea corespunzătoare şi utilizarea siliciului cristalin şi a produselor care îl conţin”; acesta oferă sugestii importante cu privire la procedurile pentru evaluarea riscului expunerilor potenţiale la siliciul cristalin la locul de muncă, care trebuie să se aplice în mod regulat în scopul de a asigura îmbunătăţirea continuă.

B. COMISIILE CSR ŞI EVENIMENTELE CONSULTATIVE

O altă iniţiativă CSR în ceea ce priveşte domeniul industrial este reprezentată de crearea unor grupuri specifice interne pentru monitorizarea socială a legăturilor industriale sau ale întreprinderilor. Acestea ar trebui să fie compuse din membri ai sindicatelor, reprezentanţi ai lucrătorilor şi reprezentanţi ai conducerii şi ar trebui să fie un loc funcţional pentru discuţii pe aceste teme specifice. De exemplu, unele companii au create comitete CSR sau observatoare interne cu privire la relaţiile industriale.

În scopul de a promova un dialog social din perspectiva CSR, companiile ar putea mări evenimentele consultative dedicate deciziilor privind relaţiile industriale şi pentru a extinde aceste momente, implicând mai profund lucrătorii, reprezentanţii lucrătorilor şi alte părţi instituţionale interesate, cu scopul de  a identifica cele mai bune soluţii.

Dialogul Social

One Comment

  1. Sorina Bocsea A spus: In data de 27 aprilie 2012

    Holcim Romania a lansat campania de voluntariat “Impreuna pentru comunitate”, cu ocazia implinirii a 100 de ani de existenta in lume a Grupului Holcim şi 15 ani de prezenta locala. Pe parcursul acestui an, cei aproximativ 1.100 de angajati ai Holcim Romania vor participa la actiuni de responsabilitate sociala in mai multe oraşe din tara.

Lasa un raspuns pentru Sorina Bocsea

Apasa aici pentru a anula raspunsul

Dialogul Social

0 Trackbacks